Hristos nu a rânduit monahismul ca o poruncă - cu toate că el este
calea spre desăvârşire - pentru că nu a vrut să pună asupra tuturor
povară grea.
Hristos nu a rânduit monahismul ca o poruncă - cu toate că el este
calea spre desăvârşire - pentru că nu a vrut să pună asupra tuturor
povară grea. De aceea, atunci când tânărul bogat l-a întrebat pe Hristos
ce să facă pentru a se mântui, El i-a răspuns: „Păzeşte poruncile.” Iar
când tânărul a spus că le păzeşte şi a întrebat: „Ce-mi mai lipseşte?”,
Hristos i-a spus: „Un lucru iţi mai lipseşte. Dacă voieşti să fii
desăvârşit, mergi vinde tot ce ai... şi vino de urmează Mie”. Adică,
dacă afla pe cineva cu mărime de suflet, numai atunci vorbea despre
desăvârşire; nu punea arcanul pe oameni. Nici nu a învăţat despre
monahism, pentru că astfel ar fi "aprins foc" şi poate mulţi ar fi
alergat fără discernământ să se facă monahi, pricinuindu-se în felul
acesta un rău. Ci a aruncat numai scânteia, iar când a venit clipa
potrivită, monahismul a ieşit la iveală.
(Cuviosul Paisie Aghioritul, Viața de familie,Traducere din limba greacă de Ieroschim. Ştefan Nuţescu, Editura Evanghelismos, București, 2003, p. 22)
doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/hristos-nu-randuit-monahismul-ca-o-porunca
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu