Sporirile mirenilor sunt bogăţia şi slava, stăpânirea şi odihna şi
încărnoşarea trupului, belşugul de fii şi cele următoare acestora, întru
care, venind călugărul, piere de îndată.
Sporirile mirenilor sunt căderile călugărilor, iar sporirile
călugărilor sunt căderile mirenilor. Adică sporirile mirenilor sunt
bogăţia şi slava, stăpânirea şi odihna şi încărnoşarea trupului,
belşugul de fii şi cele următoare acestora, întru care, venind
călugărul, piere de îndată. Iar sporirile călugărului sunt
neagoniseala, lipsa slavei, lipsa puterii, înfrânarea, reaua-pătimire
şi cele următoare acestora, întru care, fără voia lui de ar veni
iubitorul de lume [mireanul], socoteşte a fi cădere mare, iar de aici
se primejduieşte, de multe ori cugetând a-şi face şi spânzurare, precum
unii au şi făcut. (Sf. Maxim)
(Everghetinosul, vol. 1-2, traducere de Ștefan Voronca, Editura Egumenița, Galați, 2009, p. 170)
doxologia.ro/cuvant-de-folos/sporirile-mirenilor-sunt-caderile-calugarilor-iar-sporirile-calugarilor-sunt
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu