inceputul bun conduce spre "omul nepatimitor care are in loc de suflet pe Duhul Sfant".
Comentariul 1
Aceasta cugetare preia de la Sf. Petru Damaschinul formula despre nepatimire, dar tin sa subliniez ca, asa cum Sf, Ioan Scararul vorbeste de o nepatimire mai mare decat alta, aici s-ar putea intelege ce se face trimitere la cea mai inalta nepatimire, in care unirea sufletului cu Dumnezeu este maxima, in care voia omului deja sfant inca din viata pamanteasca, este aceeasi cu Voia lui Dumnezeu, si asta prin propria alegere a sfantului, nu prin silire sau vreo recunostinta din obligatie, ci ajungand sa ii placa , sa fie "cel mai" fericit, (pentru ca si fericirea are mai multe grade de inaltare, de profunzime), cu acea hotarare. Se ajunge in starea aceasta prin transfigurarea treptata a sufletului, si chiar a trupului, desi nu este vizibil decat pentru ochii credintei, sau altfel spus de catre Pr. Staniloae urmand Parintilor, prin intiparirea energiilor si puterilor blandetii si smereniei lui Dumnezeu Cuvantul coborat la oameni, in fiinta sfintilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu