În ce fel poate conlucra voinţa omenească cu puterea dumnezeiască?

În primul rând este nevoie de cunoaştere de sine şi de conştientizare a stării duhovniceşti în care ne aflăm; ignorarea bolilor duhovniceşti le transformă în boli incurabile.

Dacă voinţa omului nu conlucrează cu puterea lui Hristos, este imposibil ca patimile să fie dezrădăcinate, iar demonii învinşi: „Cel care biruieşte patimile, răneşte pe demoni” (Sf. Ioan Scărarul). Sau: „Cel ce voieşte să izgonească dracii, să-şi robească mai înainte patimile, că orice fel de patimă va birui cineva, şi pe dracul acesteia îl izgoneşte”.

În ce fel poate conlucra voinţa omenească cu puterea dumnezeiască? În primul rând este nevoie de cunoaştere de sine şi de conştientizare a stării duhovniceşti în care ne aflăm; ignorarea bolilor duhovniceşti le transformă în boli incurabile. Sfântul Ioan Evanghelistul spunea: „Dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi înşine şi adevărul nu este întru noi” (I Ioan 1, 8)

.
(Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă: știința sfinților părinți, traducere de Irina Luminița Niculescu, Editura Învierea, Arhiepiscopia Timișoarei, 1998, pp. 312-313)

doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/ce-fel-poate-conlucra-vointa-omeneasca-cu-puterea-dumnezeiasca