Iată cum din pofta noastră cea de voie se adapă moartea şi cum rătăcim
în întunericul unei vieţi cu păcate, necunoscându-ne pe noi înşine.
Cu cât cineva are viaţa mai măsurată, cu atât e mai fericit, că nu se
grijeşte de multe: de slujitori, de lucrători, de pământuri şi de avuţia
dobitoacelor.
Căci ţintuindu-se de acestea ne vom înneca în greutăţile
legate de ele şi vom învinui pe Dumnezeu. Iată cum din pofta noastră cea
de voie se adapă moartea şi cum rătăcim în întunericul unei vieţi cu
păcate, necunoscându-ne pe noi înşine.
(Antonie cel Mare - Filocalia, vol. I - Editura Institutul de Arte Grafice „Dacia traiană”, Sibiu, 1947, p. 4)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu