În faţa greşelilor altora, se cuvine să dăm dovadă de necurmată răbdare
(Scrisoarea 19). „Să ai îngăduinţă şi răbdare cu cei ce cad”
(Scrisoarea 19).
Orice pagubă am suferi de la semenul nostru, aflăm dreptatea nu cerând
dreptate, ci răbdând.
„Cine este nedreptăţit în această lume şi vrea
să-şi facă dreptate să ştie bine că aceasta înseamnă să poarte sarcina
fratelui său, a aproapelui său până la ultima suflare şi să aibă răbdare
în toate suferinţele acestei vieţi.
Pentru că orice necaz care ne vine
în această lume, fie din partea demonilor, fie chiar din însăşi firea
noastră, poartă în sine şi un folos pe măsură. Şi oricine trece cu
răbdare prin acel necaz primeşte plată – în această viaţă, arvuna, iar
în cealaltă, plata deplină” (cf. I Cor. 13, 10) (Scrisoarea 38). „Care
dintre voi va căuta ce este drept să ştie acestea: Să poarte sarcina
fratelui său pâna la ultima lui suflare” (Scrisoarea 56).
(Jean-Claude Larchet – Despre iubirea creştină, Editura Sophia, Bucureşti, 2010, p. 161)doxologia.ro/viata-bisericii/reflectii/sa-fim-rabdatori
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu