Dispreţul acesta faţă de tine s-ar putea, de fapt, să fie o autentică
smerenie. Dar să nu te diluezi în aşa hal, încât să nu mai ai nădejde de
mântuire. Dacă te dispreţuieşti pe tine, asta înseamnă deja o mare
biruinţă.
- Un om duhovnicesc nu poate spune niciodată că nu
este păcătos. Se vede mai păcătos decât toţi, dar face şi fapte de
pocăinţă, se duce la mănăstire. Dispreţul acesta faţă de tine s-ar
putea, de fapt, să fie o autentică smerenie. Dar să nu te diluezi în aşa
hal, încât să nu mai ai nădejde de mântuire. Dacă te dispreţuieşti pe
tine, asta înseamnă deja o mare biruinţă. Însă să nu te dispreţuieşti în
comparaţie cu alţii. Nu este bine! Se poate să fie o mândrie ascunsă
„Nu sunt la nivelul lui cutare!” Dar ce mă interesează lucrul acesta? Eu
răspund la nivelul pe care îl am eu. V-am spus, sunt pahare mari şi
pahare mici. Dar, fiecare pahar dacă este plin, este desăvârşit!
La măsura la care eşti tu, la măsura aceea ţi se şi cere. După darurile
pe care le-a dat: adică la unul i-a dat un talant, la altul i-a dat
trei, iar la altul i-a dat zece. Şi le-a cerut să-i înmulţească după cât
a primit fiecare. Mai vinovat este cel nepăsător, care stă pe loc. Care
stă şi aşteaptă să vie nu ştiu ce.
doxologia.ro/cuvinte-duhovnicesti/cum-trebuie-sa-procedezi-cand-te-cuprinde-deznadejdea-caci-te-simti-murdar-de
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu